Originile vitraliilor se confunda cu istoria.
   Tehnica, derivata probabil din fabricatia bijuteriilor si mozaicurilor a aparut o data cu construirea bisericilor, cele mai vechi datand din secolul X.
   Sticlei i s-au atribuit dintotdeauna proprietati miraculoase, in forma solida cu proprietati ale lichidelor sau mai degraba un lichid solidificat. Capteaza lumina si straluceste, desi este fabricata din nisip.
   Tehnica vitraliului, in fond neschimbata pana astazi, a fost folosita la inceput pentru exprimarea divinului in biserici, artizanii vitraliilor exprimandu-si credinta ca lucrurile frumoase ridica omul mai aproape de Dumnezeu.

   Vitraliul sau arta sticlei, este din ce in ce mai prezenta astazi. Explozia de interes din ultimii 30 de ani a dus la dezvoltarea unor noi si imaginative forme ale acestei arte. Noile tehnologii si cresterea interesului in vitralii a dezvoltat o paleta complexa de forme si culori.
   Vitralliul a incetat sa mai fie exclusivist si, cu totii am acceptat prezenta lui in ambientul nostru, percepandu-l ca pe o prezenta divina, uimiti de efectul spectaculos pe care il ofera ochiului si indirect psihicului atat de solicitat intr-un secol care parca se rostogoleste ametitor.
   Efectul acestei arte in care sticla capata culori si forme miraculoase nu poate decat sa ne bucure;
Sa lasam arta sa ne patrunda in inimi si sa ne poarte pe taramuri neexplorate, pline de frumos si pur; sa plutim dincolo de realitate oridecateori ne dorim un moment de liniste la noi acasa, la birou; ne putem alege orice coltisor pentru a ne construi un mic paradis, terestru.